Înainte de a ocupa funcția la Casa Albă, Jimmy Carter s-a remarcat în cadrul Marinei Statelor Unite ale Americii

Fostul președinte al SUA, Jimmy Carter, a încetat din viață pe 29 decembrie 2024. Politicianul în vârstă de 100 de ani a dus o viață lungă și împlinită alături de soția sa, Rosalynn, iar deși mulți se concentrează asupra perioadei petrecute în Biroul Oval, a existat o parte a vieții sale care a fost la fel de importantă: serviciul său în Marina SUA.

Serviciul lui Carter din perioada Războiului Rece a marcat un punct de cotitură în viața sa, iar dedicarea sa față de viața militară și politică a dus, în cele din urmă, la numirea unui submarin cu propulsie nucleară după numele său.

Perioada petrecută în cadrul Forțelor Navale a SUA

Născut în Plains, Georgia, fascinația lui Jimmy Carter pentru Marina SUA a fost stârnită de unchiul său, care era radiotelegrafist.

Această influență timpurie l-a determinat pe viitorul președinte să urmeze Academia Navală a SUA din Annapolis, Maryland, absolvind-o în 1946.

Perioada petrecută de Carter la Academia Navală a Statelor Unite s-a concentrat pe recunoașterea navelor și a aeronavelor, el învățând chiar să piloteze Vought OS2U Kingfisher, un hidroavion de recunoaștere. De asemenea, și-a concentrat o mare parte din atenție asupra studiilor, ceea ce a dus la absolvirea sa în primii 10% din clasa sa.

Una dintre cele mai influente personalități care au marcat cariera navală a lui Jimmy Carter a fost amiralul Hyman G. Rickover

Cunoscut drept „părintele marinei nucleare”, Rickover a fost directorul Biroului Reactoarelor Navale ale SUA timp de trei decenii, conducând eforturile forțelor armate în direcția adoptării navelor cu propulsie nucleară. Contribuțiile sale au fost atât de importante, încât este unul dintre cele doar șapte persoane din istorie care au primit două Medalii de Aur ale Congresului.

Rickover avea standarde incredibil de înalte și se aștepta ca oamenii săi să le îndeplinească.

Acest lucru a lăsat o amprentă de durată asupra lui Carter, care nutrea un respect profund pentru amiral. Sub îndrumarea sa, viitorul președinte a fost selectat să se alăture programului de submarine nucleare al Marinei SUA, ceea ce i-a permis să-și folosească expertiza și abilitățile de lider pentru a contribui la proiectarea și dezvoltarea sistemelor de propulsie nucleară.

Salvarea Canadei de la o catastrofă nucleară

Serviciul acestuia a inclus misiuni la bordul diverselor submarine, începând cu USS Pomfret (SS-391), apoi cu USS K-1 (SSK-1) din clasa Barracuda. Acest lucru i-a permis să-și perfecționeze abilitățile, în special în ceea ce privește conducerea, întrucât a ocupat la un moment dat funcția de comandant al submarinului. Înainte de asta, el a servit la bordul fostului cuirasat USS Wyoming (E-AG 17).

Cu toate acestea, probabil cea mai importantă (și mai cunoscută) misiune din perioada în care Carter a făcut parte din Marina SUA a fost incidentul de la Chalk River. Petrecut în 1952, acesta a fost provocat de topirea parțială a unui reactor nuclear experimental la Laboratoarele Chalk River din Ottawa, Ontario, Canada. Oficialii canadieni nu știau prea bine cum să gestioneze situația și, prin urmare, l-au contactat pe Hyman G. Rickover pentru a-i ajuta în fața potențialului dezastru.

Rickover l-a ales pe Carter, care fusese recent numit în cadrul Secției de Reactoare Navale a Comisiei pentru Energie Atomică (AEC), pentru a conduce operațiunea. El și 23 de marinari au urmat un antrenament riguros înainte de a pleca în Canada, unde el și oamenii săi au ales să se expună la radiații pentru a remedia situația. Ca urmare a eforturilor lor, problema a fost îndepărtată cu succes.

Moștenirea navală a lui Jimmy Carter a fost consolidată odată cu punerea în serviciu, în 2005, a submarinului USS Jimmy Carter (SSN-23), un submarin de atac rapid cu propulsie nucleară din clasa Seawolf.

Se cunosc foarte puține lucruri despre operațiunile desfășurate de navă și de echipajul său, existând o serie de restricții în ceea ce privește relatarea activităților sale (majoritatea fiind considerate „secrete”).