Construcția unui muzeu în Germania a scos la iveală un palat al guvernatorului roman și o bazilică antică
În timpul unor lucrări de excavare desfășurate în centrul orașului Köln, muncitorii au făcut o descoperire a unor ruine romane care au stat ascunse sub străzi timp de peste 1.600 de ani. Cercetările arheologice realizate în contextul construirii unui nou muzeu au scos la lumină mai multe vestigii remarcabil de bine conservate din perioada romană a orașului.
Descoperirea arheologilor în orașul Köln
Sub fundația unei abside datând din secolul al IV-lea d.Hr., arheologii au descoperit o scară și un mic sanctuar legate de reședința oficială a guvernatorului roman. Datate în secolele I și II d.Hr., aceste descoperiri oferă o perspectivă valoroasă asupra istoriei romane a Kölnului și demonstrează cât de bine poate rămâne ascuns trecutul sub structura unui oraș modern.
Potrivit unui comunicat al Primăriei Köln, ruinele au fost descoperite în timpul lucrărilor pentru amenajarea unui traseu subteran destinat viitorului Muzeu Evreiesc MiQua LVR.
În timpul reexaminării unei abside aparținând unei mari bazilici din secolul al IV-lea d.Hr., situată în Rathausplatz și care părea doar o ușoară denivelare a pavajului, arheologii au realizat că structura ascundea mult mai mult. Analiza secțiunii transversale a arătat că fundația avea o grosime de peste patru metri.
Construcția nu era realizată din beton roman turnat (opus caementicium), ci din straturi atent așezate de piatră vulcanică, bazalt și calcar, legate cu mortar din cărămidă și pietriș. Structura s-a păstrat timp de secole, probabil datorită umplerilor controlate cu pământ, menite să stabilizeze terenul în apropierea malului Rinului.
La niveluri arheologice mai adânci au fost făcute descoperiri și mai importante
Aici au fost găsite o scară din secolul I d.Hr. și un altar (lararium) din secolul al II-lea d.Hr., ambele asociate cu praetoriumul, reședința oficială a guvernatorului roman.
Scara făcea legătura între un nivel inferior situat aproape de Rin și nivelul superior al complexului administrativ, deși punctul final al construcției nu este încă cunoscut.
Altarul roman de acest tip reprezenta o nișă în perete dedicată spiritelor protectoare ale casei, numite Lares, reprezentate prin statuete. În acest loc, locuitorii depuneau ofrande precum alimente sau obiecte.
Deși toate descoperirile sunt importante, acesta este considerat deosebit de valoros. Urmele de pictură încă vizibile îl apropie mai mult de sanctuarele descoperite la Pompei decât de alte vestigii romane găsite la nord de Alpi.
Istoria romană a orașului Köln
Prezența romană în Köln datează de aproximativ 2.000 de ani, când tribul germanic al ubilor a încheiat un acord cu romanii pentru a se stabili pe malul stâng al Rinului. Așezarea lor inițială, situată în zona centrului istoric de astăzi, era cunoscută sub numele de Oppidum Ubiorum.
Ulterior, ubii au fost mutați pe malul drept al Rinului, iar așezarea a devenit o bază militară romană importantă, precum și un centru comercial. În anul 50 d.Hr., împăratul Claudius a acordat statutul de colonie romană la cererea soției sale, Agrippina Minor Iulia, născută în acest oraș.
Așezarea a fost redenumită Colonia Claudia Ara Agrippinensium și s-a dezvoltat rapid, cu clădiri din piatră, temple, băi publice, apeducte, străzi pavate și reședințe oficiale, inclusiv praetoriumul. Importanța orașului a crescut atât de mult încât, în anul 90 d.Hr., a devenit capitala provinciei romane Germania Inferior. La acea vreme, populația era estimată la aproximativ 45.000 de locuitori.
Descoperirea scării și a sanctuarului roman reprezintă astăzi o mărturie impresionantă a începuturilor Kölnului, o perioadă în care orașul era o colonie romană nouă, situată la marginea îndepărtată a Imperiului.
