Un nou studiu arată că alimentele ultraprocesate pot duce la îngrășare chiar și fără exces alimentar
Cercetările au arătat în mod constant că un consum de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate. Totuși, oamenii de știință nu au fost siguri care este problema principală: modul în care sunt fabricate aceste alimente sau faptul că oamenii tind să mănânce prea mult.
Datele îngrijorătoare ale unui studiu recent
Un studiu publicat în numărul din octombrie 2025 al revistei Cell Metabolism sugerează că problema ține de natura alimentelor în sine.
Cercetătorii au comparat impactul asupra sănătății al unei diete neprocesate și al uneia ultraprocesate la 43 de bărbați cu vârste între 20 și 35 de ani. Ambele diete au conținut aceleași cantități de calorii, proteine, carbohidrați și grăsimi. O altă variantă a dietelor a inclus un aport suplimentar de 500 de calorii zilnic.
Alimentele ultraprocesate au fost definite ca produse realizate prin procese industriale complexe și care conțin ingrediente și nutrienți puternic modificați sau sintetizați, asociați cu o stare de sănătate precară, precum grăsimile saturate și carbohidrații rafinați.
Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri
Timp de trei săptămâni, un grup a urmat o dietă neprocesată sau ultraprocesată, iar celălalt grup a urmat aceleași tipuri de dietă, dar cu un surplus zilnic de calorii. După o pauză de trei luni, participanții au schimbat dietele și au repetat experimentul.
Rezultatele au arătat că bărbații au acumulat aproximativ 1 kilogram de grăsime corporală în timpul dietei ultraprocesate comparativ cu dieta neprocesată, indiferent dacă au consumat sau nu calorii suplimentare. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că gradul de procesare, nu supraalimentarea, este principalul factor responsabil pentru creșterea în greutate.
Adoptarea unei alimentații sănătoase poate reduce riscul unor boli și poate ajuta la menținerea unei greutăți optime. O dietă echilibrată include legume, fructe, cereale integrale și produse lactate fără grăsimi sau cu conținut redus de grăsimi. De asemenea, aceasta conține carne slabă, carne de pasăre, pește, leguminoase, ouă și nuci. O alimentație sănătoasă limitează grăsimile saturate, sodiul și zaharurile adăugate și pune accent pe consumul de alimente minim procesate.
Probleme de sănătate strâns legate de dietele bogate în alimente ultraprocesate
Studiile anterioare au sugerat deja o legătură între dietele bogate în alimente ultraprocesate și diverse probleme de sănătate. Aceste produse conțin frecvent ingrediente specifice industriei alimentare, precum uleiuri hidrogenate, sirop de porumb bogat în fructoză, agenți de aromatizare și emulgatori. Deși sunt adesea mai ieftine și mai convenabile decât prepararea meselor din alimente integrale, ele sunt, de regulă, bogate în calorii, sare, zahăr și grăsimi.
Pentru a analiza mai în detaliu efectul acestora asupra greutății, o echipă condusă de dr. Kevin D. Hall de la Institutul Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale (NIDDK) din cadrul NIH a comparat modificările de greutate și consumul caloric la 20 de adulți sănătoși — 10 bărbați și 10 femei — care au urmat, timp de două săptămâni, fie o dietă ultraprocesată, fie una minim procesată.
Participanții au locuit timp de 28 de zile consecutive în Centrul Clinic NIH. Fiecare a urmat câte două săptămâni din fiecare tip de dietă. Aceștia au primit trei mese pe zi și gustări, alcătuite fie din alimente ultraprocesate, fie din alimente minim procesate. De exemplu, un mic dejun ultraprocesat putea include un covrig cu cremă de brânză și bacon, în timp ce varianta minim procesată consta în fulgi de ovăz cu banane, nuci și lapte degresat.
Mesele din ambele diete aveau același conținut de calorii, zaharuri, fibre, grăsimi și carbohidrați. Participanții puteau mânca cât doreau. Ei au declarat că ambele diete au fost gustoase și sățioase. Rezultatele au fost publicate pe 16 mai 2019 în Cell Metabolism.
Ce au descoperit specialiștii
În timpul dietei ultraprocesate, participanții au consumat în medie cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi decât în perioada dietei minim procesate. Caloriile suplimentare au provenit din carbohidrați și grăsimi. De asemenea, au mâncat mai rapid și au luat în greutate aproximativ 1 kilogram. În schimb, în perioada dietei minim procesate, au pierdut aproximativ aceeași cantitate în greutate.
Deși studiul confirmă beneficiile alimentelor neprocesate, cercetătorii subliniază că limitarea alimentelor ultraprocesate poate fi dificilă:
„Trebuie să ținem cont că prepararea alimentelor mai puțin procesate necesită mai mult timp și mai mulți bani. Simplul sfat de a mânca mai sănătos poate să nu fie eficient pentru unele persoane fără un acces mai bun la alimente sănătoase”, spune Hall.
De asemenea, nu este încă clar ce caracteristică specifică a acestor alimente influențează comportamentul alimentar și duce la creșterea în greutate:
„Următorul pas este realizarea unor studii similare cu o formulă modificată de dietă ultraprocesată, pentru a vedea dacă schimbările pot elimina efectele asupra aportului caloric și greutății corporale”, a adăugat Hall.
